La ora la care scriu acest comentariu, Parlamentul Cipriot inca nu a ratificat intelegerea semnata de catre presedintele acestei tari cu Troika europeana. Dar acest vot nu mai poate intoarce raul facut. Europa s-a schimbat peste noapte: in numele crizei, liderii europei au decis sa confiste 10% din banii aflati in bancile cipriote.
Punctul de vedere al Bancii Central Europene
In ultima luna Banca Centrala Europeana a ramas ferma in negocierile cu oficialii ciprioti, cerandu-le acestora sa accepte conditii draconice in schimbul ajutorului de 10 miliarde euro din partea Comisiei Europene.
Totul a culminat cu un santaj exprimat direct si fara menajamente: “daca nu acceptati conditiile, maine vom retrage liniile de credit acordate bancii cipriote Laiki, iar aceasta fa intra imediat in faliment.”
Punctul de vedere al conducerii BCE, care este identic cu punctul de vedere al Germaniei, pleaca de la suspiciunea ca bancile cipriote gazduiesc banii mafiei ruse si a oligarhilor corupti din fostul lagar comunist. Mai mult, Cipru este considerat paradisul in care isi tin banii exilatii fiscali din Germania, Marea Britanie si tarile nordice.
Tocmai pentru aceste motive, BCE a cerut Ciprului sa-i oblige pe clientii bancilor sale sa suporte si ei costul salvarii sistemului bancar cipriot. Sub amenintarea falimentului, reprezentatntii Comisiei Europene au oferit un targ: “Va salvam bancile, dar clientii vor primi doar 90% din banii astfel salvati. Daca taxati cu 9,9% toate depozitele mai mari de 100 mii euro si cu 6,75 depozitele sub acest plafon, veti strange aproximativ 7 miliarde euro.”
Sa intelegem bine targul: falimentul bancilor vs confiscarea a 10% din bani.
Falimentul insemna ca bancile cipriote ar fi restituit clientilor doar depozitele de pina la 100.000 euro, care este nivelul garantat in Uniunea Europeana. Clientii cu depozite mai mari de 100.000 euro ar fi pierdut banii care depaseau nivelul garantat (sau ar fi asteptat ani de zile sa se termine procedurile de insolventa a bancii respective).
In schimb, salvarea bancilor cipriote inseamna ca toti banii clientilor raman in siguranta, doar ca fiecare client este obligat sa plateasca un pret de 10 %. Totul se exprima foarte clar: pentru multi clienti ai bancilor cipriote 90% e mai mult decat 100 mii euro.
Acest targ vine sa-i multumeasca pe politicienii germani, dar si pe ceilalti politicieni europeni: banii contribuabililor europeni corecti sunt cheltuiti pentru salvarea banilor oligarhilor corupti si a evazionistilor, dar si acestia platesc 10%.
Punctul de vedere al Rusiei si al celorlalti mari deponenti in bancile cipriote
Cipru a devenit in ultimii ani un centru financiar important in Europa. Beneficiind din plin de statutul de tara membra UE, Cipru a construit un sistem fiscal foarte prietenos pentru nerezidenti si companiile lor. Astfel, mica insula a devenit statul cu cea mai scazuta fiscalitate din zona euro, iar bancile cipriote au oferit clientilor sai exact ce nu se mai gaseste nici macar in Elvetia: confidentialitate si o birocratie redusa.
Statisticile arata ca inainte de criza, bancile cipriote gazduiau peste 120 miliarde euro, de aproape 10 ori mai mult decat PIB-ul acestei tari. Asta e dovada ca Cipru era un hub financiar important, prin care intrau in Uniunea Europeana banii veniti din spatiul ex-soviatic non UE, din China si tarile arabe. Din pacate, o mare parte dintre acesti bani au fost pompati de bancile cipriote in obligatiuni de stat sau imprumuturi private grecesti, astfel ca Cipru a devenit tara cea mai lovita de criza greceasca.
In ultimii ani, clientii si-au retras din bancile cipriote peste 40 miliarde de euro. Cea mai mare parte dintre clientii din fosta URSS si din China si-au pastrat banii in conturi, sustinand astfel un sistem bancar care ar fi cazut imediat, daca nu ar fi existat un acord intre Cipru si Rusia si intre Cipru si China. Acordurile cu Rusia si China au fost semnate la inceputul crizei, cand investitorii rusi si chinezi incepusera sa-si retraga banii din bancile cipriote, si au oferit acestor clienti increderea ca nimic rau nu se va intampla cu banii lor.
Inca de atunci, atat Rusia cat si China acuzau Germania ca amana masurile de evitare a contaminarii Ciprului de criza greceasca. Oficialii rusi avertizau ca scopul Germaniei este acela de a inchide fluxurile de capital derulate prin Cipru.
Tocmai de aceea, masura anuntata de noua conducere a Ciprului este primita cu multa revolta dinspre Rusia si China. Mai mult, in acest weekend, Rusia s-a oferit sa preia sarcina de a sustine Cipru pentru depasirea crizei. Presedintia Ciprului a refuzat oferta facuta de Rusia prin Gazprom si a reafirmat ca Cipru este angajat intr-o relatie trainica cu Uniunea Europeana.
Atat Rusia cat si China s-au aratat interesate sa ajute mica insula, tocmai pentru ca au pus ochii pe potentialul acesteia. Si nu e vorba doar de resursele de gaze din sudul insulei, cat mai ales de statutul de centru financiar al zonei euro.
Dupa refuzul ferm al presedintelui cipriot, Rusia si China vor recomanda cetatenilor sai sa-si retraga banii din bancile cipriote, iar acest lucru va insemna sfarsitul.
Razboiul lumilor
Cele doua puncte de vedere, al UE si al clientilor bancilor cipriote, sunt si vor ramane ireconciliabile. Oficialii Uniunii Europene sustin ca banii contribuabililor europeni nu pot fi utilizati pentru a salva averile mafiotilor si ale evazionistilor. Rusia si China sustin ca masura taxarii exceptionale a depozitelor ii sanctioneaza exact pe cei care au sustinut sistemul bancar cipriot, pastrandu-si banii in conturi.
Dar dincolo de acest razboi al celor doua lumi, UE versus non-UE, deciziile din acest weekend deschid un precedent pe cat de asteptat, pe atat de periculos. In numele dreptatii, in numele contribuabililor europeni, civilizata Uniune Europeana confisca vreo 7 miliarde de euro din banii unor cetateni non-UE sau ale unor cetateni UE care au ales un domiciliu fiscal mai ieftin si mai prietenos.
Liderii populisti din Europa, din ce in ce mai puternici in aceste vremuri de criza, nici nu sperau sa le pice asa o pleasca. Aceasta masura a taxarii suplimentare a averii unor cetateni este una dintre cele mai populare promisiuni facute de liderii europeni extremisti.
E atat de simplu sa gasesti justificari sau vinovatii care sa motiveze taxarea unor averi cu 10%, 20% sau 70%. Acum exista si un precedent validat de cea mai credibila institutie europeana, Comisia Europeana.
Cipru devine un experiment, care daca va reusi, va fi apoi aplicat la scara mai larga:
1. taxarea cu 30% a veniturilor platite catre companii offshore de companiile din tarile UE
2. taxarea cu 70% a veniturilor mai mari de 1 milion de euro/ an
3. taxarea cu 10% a depozitelor aflate in banci care primesc ajutor de stat
4. taxarea cu 85% a veniturilor exceptionale ale companiilor energetice, petroliere, bancare, etc.
Exemplele de mai sus sunt doar cele mai “populare” masuri propuse de liderii politici din diferitele tari ale Uniunii Europene, dar daca citim ofertele electorale ale partidelor populiste din Europa, ne vom da seama cat de mult rau face acest precedent.
Iar intr-o tara ca Romania, condusa de o alianta politica ce are peste 75% din locurile din Parlament, va fi extrem de usor sa impui o astfel de “taxa exceptionala”.
Socul produs pe pietele financiare de “precedentul cipriot” este cu atat mai mare, cu cat decizia care a surprins pe toata lumea a marit nesiguranta investitorilor. Cat timp investitorii se simt nesiguri, economia europeana se va adanci in recesiune, pentru ca banii vor fi directionati spre acele tari care ofera garantii de stabilitate.
Lovitura data de UE clientilor bancilor cipriote, reprezinta inceputul unui lung razboi intre doua lumi: populism versus capitalism.
