Stiu ca este un subiect tabu pentru Romania. Populismul in crestere in ultimii ani, a blocat multe subiecte care ar merita discutate. Unul dintre acestea este amnistia fiscala. Si pentru ca DanPopa a abordat subiectul, am sa-mi permit sa scriu si eu cateva randuri pe tema asta.
Ce este amnistia fiscala?
Amnistia fiscala anuleaza raspunderea penala pentru cei care si-au ascuns veniturile, daca acestia le declara, le transfera in tara si platesc o taxa de obicei mai mica.
Tarile care au apelat la acest act de clementa, au reusit astfel sa aduca cateva zeci de miliarde de euro in economia lor. Pentru aceste cateva zeci de miliarde au incasat la bugetul de stat cateva miliarde bune, sub forma de taxe platite de cei care astfel scapau de amenintarea permanenta cu puscaria.
Amnistia fiscala este justificata economic prin faptul ca o presiune fiscala mare conduce la evaziune fiscala si, tocmai de aceea, sumele astfel pierdute pot fi recuperate prin “ferestrele de depresiune”, adica prin amnistie.
Moralistii sustin ca amnistia fiscala este nedreapta, pentru ca cei care au incalcat legea obtin astfel un beneficiu material si scapa de sanctiunea penala; in timp ce toti cei corecti se simt frustrati si tentati sa treaca si ei in tabara evazionistilor.
Economia si morala nu se iubesc intotdeauna. Mai mult, de cele mai multe ori, sistemele fiscale sunt ele insele nedrepte cu cei care produc mari averi… si ii avantajeaza pe cei care nu pot sa le produca. Astfel ca, defapt, cei hartuiti de fisc isi apara proprietatea in fata unor legi nedrepte, legi care ii avantajeaza doar pe cei fara avere.
Dincolo de dezbaterile economice si morale, statele apeleaza la amnistia fiscala atunci cand sunt intr-o mare foame de bani.
De ce acum?
Pentru ca in Romania oamenii de afaceri sunt gata sa se predea. S-au saturat sa se ascunda de procurori, s-au saturat sa isi inchida telefoanele atunci cand discuta afaceri, s-au saturat sa plateasca avocati incompetenti care le promit scheme infailibile de optimizare fiscala dar, defapt, ii baga in belele si mai mari.
Dincolo de atmosfera infernala din Romania, oamenii de afaceri vad ca nu mai au unde sa-si ascunda banii: Europa si America sunt in plin razboi impotriva paradisurilor fiscale.
Mai mult, Uniunea Europeana se pregateste sa inchida anul acesta toate gaurile prin care pot scapa netaxate profiturile afaceristilor europeni.
Majoritatea oamenilor de afaceri au doua optiuni: sa plece cu afacerile si banii in Asia (Singapore, Malaezia, Hong-Kong etc.) sau sa-i aduca in tarile de origine, unde insa se pot trezi si in puscarie si cu banii luati.
Inainte ca UE sa inchida definitiv posibilitatea legala a acordarii amnistiei fiscale de catre statele membre, Romania poate face o miscare inteligenta. Amnistia fiscala ar aduce in tara peste 30 miliarde de euro detinuti de romani in paradisuri fiscale, contra unei taxe de 10%, care inseamna 3 miliarde de euro.
Cine pierde si cine castiga din amnistia fiscala?
Romania este pregatita sa lupte cu evaziunea fiscala. Mai mult, dupa implementarea sistemelor europene de schimb de informatii, nu prea vor mai fi locuri unde sa-ti ascunzi banii. Ramane totusi o intrebare: unde ar fi mai utili afaceristii Romaniei? La puscarie sau in economie?
Stiu, raspunsul moralistilor va fi mereu acelasi: la puscarie cu cei care fac evaziune fiscala. Din pacate, in toti acesti ani de tranzitie, Romania a fost o tara in care era mult mai rentabil sa faci evaziune fiscala decat sa nu faci. Institutiile statului erau atat de corupte, incat a fost greu sa rezisti muscandu-ti mainile, atunci cand vedeai ca tu iti platesti ca prostul toate impozitele, in timp ce vecinul tau face avere neplatindu-le. Putini sunt cei care au rezistat la ofertele de optimizare fiscala, multe dintre ele venite din partea inspectorilor fiscali (prin firmele de consultanta ale rudelor lor).
Bogatii Romaniei sunt bine fezandati acum! Sunt speriati de condamnarile cu inchisoare ale unora, ingroziti de ce s-a intamplat in Cipru si satui sa se ascunda.
Economia Romaniei ar putea castiga vreo 30 miliarde euro in primul an, plus inca vreo 5 miliarde pe an in urmatorii 10 ani. Afaceristii romani si-ar castiga libertatea si linistea. Saracii Romaniei ar castiga banii de care are nevoie bugetul tarii, pentru a le plati serviciile sociale.
Ar pierde smecherii din institutiile de control fiscal si rudele lor cu firme de consultanta. Ar mai pierde acei putini procurori care au invatat sa traiasca bine din dosarele de evaziune fiscala pierdute prin sertare, contra unor spagi bine ascunse. Si, nu in ultimul rand, ar pierde politicienii populisti care urla impotriva evaziunii, dar sunt, defapt, adevaratii complici ai marilor evazionisti.
Daca nu amnistie fiscala, atunci ce urmeaza?
Lucrurile sunt mai simple decat credeti. Cu cat creste presiunea fiscala, cu atat e mai adanca recesiunea. Pentru ca banii scursi prin schemele de optimizare fiscala se vor muta in alte zone ale globului. Oare de ce fabrica Vulcan a lui Ovidiu Tender a intrat azi in insolventa, dar afacerile acestuia din Africa sunt infloritoare?
Mai mult, atata timp cat un om de afaceri se teme pentru libertatea lui, nu-si va aduce banii inapoi in tara, ci ii va ascunde cat mai departe.
Autoritatea legii trebuie intarita, insa trebuie stabilit un moment zero. Le spun de vreo 3-4 ani tuturor amicilor mei ca Romania s-a schimbat si ca trebuie sa uite prostiile pe care le faceau in anii ’90. Putini m-au crezut acum 3 ani, ceva mai multi acum 2 ani, dar pina la urma toti mi-au dat dreptate in ultimul an. Sunt toti gata sa se faca baieti cuminti, daca nu ar fi nevoiti sa faca in fiecare zi alte ilegalitati pentru a le ascunde pe cele din anii trecuti.
Tocmai de aceea e important sa se stabileasca un moment zero, iar amnistia fiscala are acest rol: le spune tuturor “ok, va iartam pentru ce ati furat, dar platiti 10% si nu o mai faceti … pentru ca acum avem toate instrumentele sa va bagam la puscarie.”
Fara acest moment zero, vor pleca cei mai buni afaceristi romani in Asia sau chiar in Africa, acolo unde se vor simti ca in Romania anilor 90, bogati si liberi. Vor ramane in Romania doar aceia care stiu sa faca afaceri mici. Am auzit populisti care spun ca nu avem nevoie de afaceristii care fac evaziune, insa eu cred ca avem nevoie de toti.
Romania nu se poate ridica din postcomunism doar pe umerii acelor afaceristi prea mici si prea fricosi pentru a fi incercat vreodata sa smechereasca statul roman; un stat prea scump, prea corupt, prea nedrept.
