Ipocritii

Cand eram mai tanar, imi doream sa schimb lumea. Am mai imbatranit si mi-am redus mult pretentiile: doresc sa-mi cresc frumos copiii.

Pentru asta mi-am permis sa ma “pensionez” la 40 ani, astfel incat sa le fiu alaturi cat mai mult timp. Deja am avut prima problema: copii mei au inceput sa creada ca poti sa ai bani stand acasa. Astfel ca fiu-meu (7 ani), intrebat ce vrea sa se faca, a raspuns “vreau sa ma fac lenes ca tata; sa castig bani multi stand acasa”. Atunci am inteles ca toti copiii sunt tentati sa-si aleaga singuri modelele, indiferent cat ne-am stradui noi sa le aratam calea. Mintea lor are mecanisme atat de simple, ca nu mai suntem in stare sa le intelegem.  Mi-a luat ceva timp sa-i explic ca in spatele acestor luni de cand ma vede mai mult acasa, stau cativa ani de munca, stau riscuri asumate si decizii norocoase. Pare sa fi inteles.

Insa dincolo de ce-i spun eu, el va invata sa traiasca mai bine sau mai prost de la televizor, de pe Facebook sau de la prieteni. Dintre toate astea, cel mai tare ma ingrijoreaza educatia facuta de Facebook.

Daca te uiti pe paginile celor mai populari “prieteni” de pe Facebook, vezi numeroase citate pline de talc, care reusesc sa stranga mii de like-uri si de share-uri. Astfel, Facebook pare sa fie o imensa clasa de curs, in care ai sansa sa inveti cum sa-ti traiesti viata cu intelepciune.

Pentru cei care nu au simtit mirosul cartilor, Facebook pare o lectura mai mult decat suficienta. Facebook, prin toate aceste pilde si citate, pare ca te duce direct pe varful Everest-ului, fara totusi sa simti gustul dulce-amar al urcusului.

Culmea e ca dincolo de aceasta senzatie de suficienta, mai gasim ceva si mai abject: pe Facebook… predicatori ai fidelitatii sunt curvele, instigatorii la cinste sunt practicantii inselatoriei … si, in general, in spatele mastilor moraliste se ascund tot felul de ipocriti.

Am cateva personaje pe care le-as putea arata copiilor mei, drept exemple negative (cum sa nu traiesti). Insa exact acestia sunt cei mai infocati fani ai citatelor despre cinste, onoare, fidelitate, intelepciune, modestie… etc.

O fosta dama de consumatie, ajunsa la putin peste 40 ani, ma invata zilnic ce inseamna familia, dragostea, fidelitatea.

Un domn care a trait aproape toata viata lui in minciuna (si-a mintit parintii, si-a inselat nevasta, si-a inselat sefii si partenerii de afaceri, barfeste ca o femeie) ma invata ce este cinstea, loialitatea in afaceri si in viata, adevarul si bunatatea.

O practicanta cu succes a tuturor pacatelor omenesti, posteaza si ea zi de zi cele mai sofisticate citate despre toate cele “sfinte”.

Dincolo de ocazia de a ma intalni cu adevaratii mei prieteni de departe, Facebook pare mai dregraba o capcana; un tarc in care toti poarta blana de oaie, dar cei mai multi sunt niste lupi, veniti printre oi sa-si faca PR sau … sa vaneze.

Nu din citate inveti sa traiesti mai frumos, mai bine, mai curat. Viata se invata si se imbunatateste traind-o impreuna cu prietenii adevarati,… de la care inveti tocmai prin aceasta traire impreuna, in mod autentic, a celor mai importante momente (fericite sau nu). Viata mea s-a schimbat datorita prietenilor, pe care destinul mi i-a daruit. Impreuna cu acestia am schimbat ce era rau in mine sau, dimpotriva, am construit acest rau. Insa prietenii adevarati sunt langa mine. Putini, dar extrem de pretiosi.

Cati prieteni adevarati vor avea copiii mei? Cat de mult vor invata ei traindu-si viata impreuna cu prietenii adevarati? Cat de bine vor sti ei sa faca diferenta intre prietenie si socializare? Cat de bine vor reusi ei sa recunoasca ipocrizia si sa se fereasca de ea? Habar n-am! Si nu caut raspunsurile printre citatele de pe FB 🙂

O ultima remarca. Sunt unul dintre aceia care simt nevoia sa isi exprime intrebarile, gandurile, descoperirile fericite sau triste. Insa incerc sa o fac cu propriile mele cuvinte. Desigur, atunci cand gasesc cate un articol bine scris de altcineva, il impart prietenilor. Dar mi se pare ipocrit sa vorbesti doar in citate… Pentru ca una dintre cele mai importante dovezi de inteligenta, dar si de sinceritate, este exprimarea cu propriile cuvinte a sentimentelor si gandurilor, pe care vrei sa le impartasesti celorlalti. Daca exersezi, scrisul se invata. E ca mersul pe doua picioare. Patruped versus biped.