Investigatia Rise Project privind criza imunoglobulinei – un puzzle de minciuni

Investigatia Rise Project, denumita “Recviem pentru Maria”, se revendică a cauta vinovatii din spatele unui eveniment tragic, ce putea fi evitat: decesul unei asistente medicale care “a murit din cauza lipsei imunoglobulinei”.

Atunci cand face o investigatie, jurnalistul este ca intr-o cursa cu obstacole, in care trebuie sa ocoleasca minciunile spuse de unii dintre martorii interesati si sa evite astfel sa se rataceasca pe piste false, care il vor duce la concluzii false. Este cu atat mai grea aceasta cursa, cu cât jurnalistul pleaca in demersul sau cu un bagaj greu de prejudecati si ipoteze subiective.

Ca sa ne fie mai usor sa evaluam investigatia Rise Project despre criza imunoglobulinei, este util sa o comparam cu un labirint care are doua iesiri: una spre adevar si alta spre minciuna. De fiecare data cand un binevoitor ii indica jurnalistului drumul la stanga sau la dreapta, trebuie sa stie sa ocoleasca minciuna interesata si sa aleaga calea spre adevar.

Dar pentru asta, un jurnalist de investigatii trebuie sa fie onest, bine pregatit si capabil sa aleaga adevarul, chiar daca astfel este nevoit sa admita ca premisele de la care a plecat erau false.

Ei bine, investigatia pe care urmeaza sa o analizez, pentru ca ma priveste, pare sa fie o cursa cu obstacole in care jurnalistii de la Rise Project au ocolit mereu adevarul, preferand sa repete niste minciuni si sa le sustina cu argumente contrafacute sau cu marturii irelevante ale unor persoane interesate sa-i denigreze atat pe producatorul german Biotest, cat si pe distribuitorul Besmax Pharma Distribution SRL, dar mai ales pe mine, Florin Hozoc.

Criza imunoglobulinei este un labirint extrem de complicat, dar jurnalistii Rise Project care au facut investigatia au ales mereu sa o ia pe pistele false si astfel sa ocoleasca adevaruri la care le-am oferit in mod transparent acces deplin, cu documente si informatii greu de contestat. Ori nu le-au mentionat, ori le-au interpretat exact pe dos, ca sa ii duca pe cititori spre iesirea pe care o cautau, respectiv cea unde se afla minciuna: Biotest, Besmax Pharma Distribution si Florin Hozoc au omorat-o pe Maria M.

Tocmai de aceea, va propun sa refacem impreuna drumul prin acelasi labirint si sa cautam adevarul pe care l-au ocolit jurnalistii de la Rise Project.

Cand a inceput criza de imunoglobulina? Cauzele crizei

Desi aveau la dispozitie informatiile privind datele la care si-au incetat livrarile toti producatorii de imunoglobulina, jurnalistii Rise Project au preferat sa spuna o minciuna:

Producatorii s-au retras abia in 2017, dupa ce “Florian Bodog a anulat ordinul dat de predecesorul sau Vlad Voculescu”. FALS!

In realitate, la inceputul anului 2015, Octapharma si Baxter au incetat brusc livrarile de OCTAGAM, respectiv KIOVIG, pentru care nu au mai inregistrat pret de punere pe piata, respectiv pret maxim de decontare. In acest fel, printr-un artificiu cvasilegal, au evitat sa se supuna obligatiei legale de a livra produsele respective timp de inca un an de la notificarea privind intentia de a le retrage de la vanzare din motive comerciale. Fara preturi autorizate, pur si simplu spitalele nu mai puteau sa le achizitioneze. Cele doua companii isi imparteau frateste piata romaneasca de imunoglobulina umana normala, detinand impreuna aproximativ 80% din vanzarile din Romania.

Apoi, in primavara anului 2016, Kedrion a notificat intentia de a retrage IGVENA, dar a continuat sa livreze cantitati limitate timp de aproape un an, respectand astfel obligatiile legale. La data la care Kedrion a notificat retragerea de comercializare a IGVENA, acest produs era deja cel mai folosit, fiind cel mai ieftin produs dintre imunoglobulinele existente pe piata dupa retragerea celor de la Baxter si Octapharma

La inceputul anului 2017, inainte ca Florian Bodog sa anuleze ordinul dat de Vlad Voiculescu, CSL Behring opreste livrarile de PRIVIGEN, nemultumit de taxa calwback si de relatia cu distribuitorul sau din Romania.

In iulie 2017, Biotest notifica intentia de retragere de la comercializare a INTRATECT, din cauza raportarilor eronate ale CNAS, care incepind cu trimestrul intai 2017, a solicitat plata taxei clawback pentru cantitati de Intratect duble sau chiar triple, fata de livrarile efective. In aceste conditii, Biotest ajunsese sa plateasca taxa clawback de 60% din incasarile din Intratect.

Cu toate acestea, Biotest continua sa livreze cantitati limitate de Intratect, pentru a respecta obligatia legala care impune producatorilor sa continue livrarile timp de un an de la notificarea de retragere de pe piata.

Toate aceste date, arata foarte clar faptul ca aceasta criza a imunoglobulinei a inceput in 2015, s-a agravat considerabil in 2016, odata cu retragerea Kedrion, si nu a fost rezolvata nici macar de mult laudatul ordin al lui Vlad Voiculescu. Desi ordinul respectiv a fost in vigoare din noiembrie 2016 pina in aprilie 2017, nici Baxter, nici Octapharma si nici Kedrion nu au depus cereri de reinregistrare a preturilor, astfel incat sa poata reveni pe piata. Iar acest lucru se poate verifica simplu atat la ANMDM si la Ministerul Sanatatii, dar si daca este sunat un prieten jurnalist, care a fost in acea perioada vicepresedinte al Agentiei Nationale pentru Medicamente si Dispozitive Medicale.

Practic, inca de la inceputul investigatiei, jurnalistii ocolesc adevarul despre cum a inceput si cand s-a agravat aceasta criza, pentru ca ei isi doreau se indrepte investigatia nu spre adevar, ci spre Biotest si Florin Hozoc.

Monopolul Biotest

Au ocolit adevarul despre cauzele crizei, pentru ca astfel ar fi ajuns la companiile mari care in ultimele 12 luni nu au mai vandut deloc imunoglobulina in Romania. Acestea nu doar ca nu fac obiectul acestei investigatii, dar sunt prezentate ca niste victime.

Si nu sunt doar victimele lui Florian Bodog, ministrul care “le-a alungat” din Romania, modificand ordinul salvator al lui Vlad Voiculescu. Sunt si victimele unui monopol instituit de Biotest.

“Biotest, firma de anvergura medie a ramas in monopol, fiind singura autorizata sa alimenteze stocurile de imunoglobulina” – FALS!

In prezent, conform ANMDM, in Romania sunt autorizate produse din clasa “imunoglobulina umana normala” de la 5 producatori. Deci nu este un monopol.

Ba mai mult, nici daca nu ar fi fost asa, tot nu era un monopol, atata timp cat orice producator de imunoglobulina umana poate sa solicite autorizatie de punere pe piata. Cu conditia sa prezinte toate documentele prevazute in legislatie.

Doar ca nici producatorii care au produsele deja autorizate, nici alti producatori nu au dorit sa vanda in Romania produsele lor. Pentru ca au asteptat sa se agraveze criza, pacientii aflati astfel in pericol sa puna presiune asupra Guvernului, eventual sa apara si primele decese, si astfel sa obtina ceea ce au cerut: scutirea permanenta de taxa clawback si preturi cu 25% mai mari.

In acest timp, atat in 2016 cat si in 2017 Biotest a livrat Intratect la cel mai mic pret din UE si a platit o taxa clawback de 20-24%. Apoi a livrat cantitati limitate de Pentaglobin, la un pret cu doar 10 % mai mare decat cel mai mic pret, dar cu mult sub pretul oferit de Germania, Italia, Austria, Franta, Marea Britanie, Rusia, Arabia Saudita, Statele Unite, etc.

Nu putem fi acuzati de monopol, doar pentru ca nu am vrut sa fim de cealalta parte a liniei rosii, pe care am refuzat sa o trecem: nu am vrut sa punem in pericol viata pacientilor, pentru a obtine astfel acele conditii comerciale care ne-ar fi adus castiguri mai mari.

Jurnalistii Rise Project nici macar nu au fost in stare sa inteleaga graficele pe care le-au pus. In unul dintre ele sunt prezentate cifrele de afaceri ale Besmax Pharma Distribution pe ultimii ani, din care se vede clar ca cifra de afaceri in 2017 a scazut fata de 2016. Deci nu se poate spune ca am profitat de criza declansata in iulie 2017, ci am fost afectati.

Pe de alta parte, desi am continuat sa livram imunoglobulina umana normala (aproximativ 120 kg in 2017) am fost si cei mai vehementi sustinatori ai suspendarii taxei clawback in dialogul cu autoritatile.

I-am relatat jurnalistei care m-a intervievat cateva dintre intalnirile cu autoritatile romane, inclusiv cea cu premierul Mihai Tudose, in urma careia s-a decis suspendarea taxei clawback. Si i-am recomandat sa vorbesca cu cei care au participat la acele intalniri, ca sa verifice care a fost rolul meu in aceaste demersuri de a convinge autoritatile sa accepte conditiile cerute de producatori pentru a relua livrarile.

Practic am convins de unul singur autoritatile, vorbind in numele singurului producator care nu santaja Guvernul, ci continua sa asigure pacientilor tratamentul necesar. Am obtinut astfel conditiile necesare si suficiente, pentru ca toti acei competitori ai mei sa revina in piata romaneasca… si sa-mi zdrobeasca monopolul.

Nu putem fi acuzati de monopol, doar pentru ca am inteles sa nu lasam pacientii sa moara, decat de catre cei care urmaresc cu orice pret discreditarea mea si a Biotest.

Desi adevarul era mare in fata lor, jurnalistii Rise Project au preferat sa-l ocoleasca si sa duca investigatia in directia dinainte stabilita.

Autorizatia de nevoi speciale pentru Pentaglobin

Dupa ce au ocolit adevarul despre inceputul si cauzele crizei de imunoglobulina, jurnalistii Rise Project au luminat binevoitori drumul spre o alta pista falsa, care ii duce pe cititori catre concluziile false de la finalul investigatiei.

Astfel, se ajunge la momentul important in care Biotest notifica intentia de a retrage de la comercializare INTRATECT, anuntand ca in urmatoarele 12 luni acesta va fi disponibil, dar in cantitati limitate, strict in conformitate cu obligatiile legale.

Desi le-am relatat in detaliu si le-am indicat numele martorilor, care au participat la intalnirea ANMDM si Ministerul Sanatatii cu producatorii si distribuitorii de imunoglobulina, unde li s-au cerut tuturor solutii ca sa asiguram pacientilor accesul minim la tratamentele cu imunoglobulina, acestia au preferat in locul adevarului, sa reia un fals:

“Panica a servit ca o cortina pentru o afacere de 69.000.000 euro – bani pentru un inlocuitor al tratamentului de baza” – FALS!

Adevarul este mult mai simplu si poate fi certificat de toti cei care au participat la acea intalnire din august 2017: in conditiile in care reprezentantii celorlalti producatori au raspuns ca nu vor livra nici un flacon de imunoglobulina umana pana cand nu va fi eliminata taxa clawback, singurul produs disponibil pentru inca un an era INTRATECT.

Avand in vedere ca Biotest notificase in mod transparent ce livrari va face lunar in urmatoarele 12 luni si ca acestea nu acopereau necesarul minim al tuturor pacientilor, reprezentantul Biotest a amintit celor de la ANMDM ca exista un produs din clasa imunoglobulina umana normala, Pentaglobin, pentru care s-a depus cerere de autorizare pentru nevoi speciale, cerere care ajunsese la ANMDM cu 4-5 saptamani in urma, dupa ce a stat la Ministerul Sanatatii aproape un an, din cauza ca toate comisiile de specialitate fusesera dizolvate de Vlad Voiculescu.

Jurnalistii Rise Project au preluat aceasta relatare sub o forma cel putin tendentioasa, astfel incat sa acrediteze ideea ca Florin Hozoc a reusit sa ocoleasca birocratia. Nu birocratia ne-a tinut cererea pe loc, ci faptul ca timp de aproape un an, nu au existat comisiile de specialitate, care trebuie sa analizeze oportunitatea autorizarii unui produs si sa propuna cantitatile care se pot importa.

La acele discutii, de fata cu reprezentantii celorlalti producatori, reprezentantul Biotest i-a corectat atat pe Secretarul de Stat in MS, Dan Alexandrescu, cat si pe Presedintele ANMDM, Nicolae Fotin, care au crezut ca Pentaglobin este o imunoglobulina normala umana ca toate celelalte. Inca de la aceasta discutie li s-a explicat ca este o solutie concentrata de anticorpi IgM, care este indicata in tratamentul pacientilor aflati in septicemie si care sunt infectati cu bacterii multirezistente la antibiotice, precum si in tratamentul pacientilor imunocompromisi (inclusiv cei cu imunodeficienta secundara severa).

Presedintele ANMDM a recunoscut ca a ajuns la el respectiva cerere de autorizare pentru nevoi speciale a Pentaglobin, dar s-a solicitat refacerea cererii de catre Unifarm, astfel incat sa se reia procedura si sa se emita autorizatia pe numele Unifarm, companie controlata de stat.

Procedura a durat aproape doua luni si Autorizatia de Nevoi Speciale a fost emisa in 22 septembrie 2017.

Ceea ce nu au inteles niciodata jurnalistii Rise Project, este ca autorizatia de nevoi speciale nu este o comanda. Asa ca acele cantitati inscrise in autorizatia de nevoi speciale emise de ANMDM nu sunt cantitatile de Pentaglobin comandate de catre stat. Eu le-am explicat, dar nu au inteles, sau pur si simplu au ocolit din nou adevarul.

Conform legislatiei, medicamentele se pot vinde in baza unei autorizatii de punere pe piata, care este obtinuta de producator pe termen nedeterminat, sau in lipsa unei astfel de autorizatii de punere pe piata, in conditiile unei nevoi speciale pentru tratamentul unui singur pacient sau a unor categorii de pacienti, se pot comercializa medicamente in baza unei autorizatii de nevoi speciale, prin care se permite comercializarea acelor medicamente pentru o perioada de maxim un an si pentru o cantitate maxima stabilita de comisiile de specialitate.

Deci, cele 168.000 flacoane 50 ml plus 45.000 flacoane de 100 ml de Pentaglobin sunt cantitatile maxime pe care le-au stabilit comisiile de specialitate. Niciodata Ministerul Sanatatii sau Unifarm nu ne-a trimis o asemena comanda.

Pretul Pentaglobin

Desi le-am explicat cum s-a stabilit pretul Pentaglobin, jurnalistii Rise Project au ocolit din nou adevarul si au spus o noua minciuna:

S-a aprobat achizitionarea Pentaglobin “la un pret dublu”   – FALS!

Pretul Pentaglobin a fost aprobat respectand legislatia in vigoare, respectiv metodologia de calcul a pretului maxim de punere pe piata a medicamentelor comercializate in baza unei autorizatii de nevoi speciale.

Astfel, ANMDM a analizat documentatia tehnica a Pentaglobin, respectiv prospectul care detaliaza specificatiile tehnice si de calitate, indicatiile produsului, precum si alte documente care certifica calitatea produsului.

Separat, departamentul responsabil de aprobarea preturilor din Ministerul Sanatatii a analizat dosarul de pret, care cuprinde aceleasi documente ca in cazul oricarui alt medicament, respectiv cataloagele de pret din toate cele 12 tari de referinta. Pretul de punere pe piata a fost aprobat in conformitate cu legislatia, care precizeaza ca acesta se calculeaza prin raportarea la pretul cel mai mic din cele 12 tari, majorat cu pina la 15% in cazul produselor importate pentru nevoi speciale.

In final, pretul Pentaglobin a fost calculat astfel: pretul cel mai mic, majorat cu 10%. Deci nu dublu!

Dar poate ca jurnalistii Rise Project s-au referit la pretul maxim de decontare, din ordinul publicat in 13 noiembrie 2017, care corecta ordinul initial din 31 octombrie 2017 (unde Pentaglobin era decontat si pentru imunodeficienta primara).

Si acest pret a fost calculat tot conform legii, respectiv: pretul maxim de decontare nu poate depasi 1,2 ori pretul celui mai ieftin produs biosimilar.

Diferenta intre preturile din cele doua ordine este de 50%. Nici macar daca s-ar fi referit la aceasta diferenta, nu aveau de ce sa spuna “la pret dublu”.

Dar de ce este aceasta diferenta? Pentru ca in primul ordin, atat Intratect cat si Pentaglobin erau inregistrate cu pret de decontare la toate programele din care se deconteaza imunoglobulina umana normala. In al doilea ordin, Intratect este scos din programele pentru care Pentaglobin este indicat si Pentaglobin este scos din programele pentru care nu are indicatie.

In acest fel, Pentaglobin nu poate fi decontat pentru pacientii pentru care nu este indicat, in timp ce Intratect nu mai poate fi folosit decat pentru tratamentul celor care nu pot folosi Pentaglobin.

In primul ordin, pretul Pentaglobin scadea din cauza pretului Intratect, care era medicamentul biosimilar cu pret mai mic, dar al doilea ordin ii proteja pe pacientii cu imunodeficienta, care astfel erau singurii beneficiari ai Intratect si nu mai puteau fi “obligati” sa se trateze cu Pentaglobin.

Este evident ca si aceasta situatie poate fi considerata ca fiind in avantajul Pentaglobin si implicit al Biotest si al lui Florin Hozoc, dar era singura solutie ca sa tratezi cat mai multi pacienti, cu singurele produse disponibile. Asta pentru ca ceilalti producatori stateau pe margine, uitandu-se cum sufera pacientii romani si asteptand sa se produca inevitabilul deces, care sa oblige autoritatile romane sa le accepte conditiile.

Ca o concluzie la problema pretului “dublu”: le-am explicat jurnalistilor de la Rise Project toate aceste mecanisme, dar au ales din nou sa nu citeze deloc aceste explicatii, ocolind astfel adevarul.

Comanda de 69.000.000 euro

Jurnalistii Rise Project au reluat de 5 ori minciuna ca:

Am primit o comanda de 69.000.000 euro.  – FALS!

Asta in conditiile in care:

1. Le-am explicat ca autorizatia de nevoi speciale nu reprezinta o comanda din partea statului.

2. Le-am explicat ca livrarile efectuate pana acum insumeaza doar 6395 flacoane de 50 ml si 3000 flacoane de 100 ml. De asemenea, le-am trimis documentul adresat de Biotest catre ANMDM si MS, prin care sunt informati ca pana la expirarea autorizatiei de nevoi speciale (septembrie 2018), Biotest nu poate livra mai mult de 10.600 falcoane de 50ml si 700 flacoane de 100 ml de Pentaglobin. Este astfel evident ca este imposibil sa fie atinsa suma de 69.000.000 euro.

3. Au publicat chiar ei cifra de afaceri a Besmax Pharma Distribution SRL pentru 2017, din care se vede ca aceasta este de nici 7 milioane de euro, din care Intratect si Pentaglobin reprezinta aproape jumatate. Deci mult sub cei 69.000.000 euro.

In aceste conditii, este evident ca in aceasta parte a investigatiei jurnalistii Rise Project au ignorat complet adevarul. Ba chiar au prezentat lucrurile complet pe dos de cat se vede din documentele pe care le-au primit si le-au pus la dispozitia cititorilor.

 

Pentaglobin nu este bun

In aceasta parte a investigatiei, jurnalistii Rise Project si-au dovedit pe deplin lipsa totala de cunostinte in domeniul medical.

Pacientii romani tratati cu PENTAGLOBIN au fost cobai!  – FALS!

Dupa ce au reusit sa ocoleasca adevarul si si-au convins cititorii ca Pentaglobin este o afacere facuta de niste monopolisti fara scrupule, era momentul sa se mareasca miza, astfel ca au adus in discutie mitul urban al folosirii pacientilor pe post de cobai.

Si au pus lumina pe un caz de soc anafilactic, raportat la un copil cu imunodeficienta primara. De data asta, au relatat un eveniment real, dar fara sa-l explice. Nici macar nu mi-au pomenit despre acest subiect atunci cand au vorbit cu mine, ca sigur le-as fi explicat.

Toate imunoglobulinele care se administreaza pacientilor sunt solutii care contin anticorpi umani extrasi din plasma umana. Adminstrarea acestor solutii de anticorpi, daca nu este respectata cu strictete viteza de administrare, poate conduce la reactii grave de intoleranta, ajungand pina la soc anafilactic. Iar asta este valabil la toate produsele din gama imunoglobulina umana. TOATE!

In cazul Pentaglobin, concentratia crescuta de anticorpi IgM si IgA, impune o viteza de administrare mult mai mica decat in cazul altor produse din aceasta gama. Daca nu se respecta viteza de administrare scrisa in prospect, pacientul poate intra in soc anafilactic.

“Dupa trei luni de tratament cu Pentaglobin, un copil cu imunodeficienta primara din Targu Mures a intrat in soc anafilactic” … ne spun junalistii Rise Project. Pentru ca probabil nu stiu ce este socul anafilactic, ei nu au remarcat ca acest soc nu a aparut la prima administrare, ci dupa mai multe administrari. Asta inseamna ca Pentaglobin a fost bine tolerat atunci cand a fost administrat la o viteza corect reglata. In consecinta, eu care am vazut raportul medicului care a raportat cazul, va spun ca acel soc anafilactic a fost cauzat de o viteza de administrare mult prea mare si de nesupravegherea pacientului pe timpul administrarii, astfel incat sa fie micsorata viteza la primele semne usoare ale reactiei de intoleranta (inrosirea pielii, respiratie ingreunata, etc.)

Pacientii romani nu au fost folositi cobai, ci au primit unul dintre cele mai bune produse din gama de produse Biotest. Iar acest lucru poate fi simplu verificat, daca sunt intrebati medicii italieni, germani, britanici, care utilizeaza cu succes Pentaglobin.

PENTAGLOBIN nu este indicat nici macar pentru imunodeficienta secundara. – FALS!

Fara sa ai cunostinte medicale, este destul de greu sa intelegi care sunt indicatiile unor medicamente care nu se elibereaza fara prescriptie.

Daca nu ai cunostinte medicale, cu siguranta e greu sa intelegi ce inseamna imunodeficienta secundara. Dar eu le-am explicat:

Imunodeficientele dobandite (sau secundare) se dezvolta de obicei dupa o boala dar ele pot fi, de asemenea, cauzate de anumite medicamente.

Imunodeficienţele dobandite (secundare) includ:

– imunodeficienta secundara cauzată de infectia HIV (virusul imunodeficienţei umane)

– imunodeficiente secundare cauzate de unele medicamente care suprima sistemul imunitar, dar care sunt folosite in tratamentul cancerului, in tratamentul bolilor autoimune sau in tratamentul administrat persoanelor care au suferit transplanturi de organe. In cazul acestor pacienti, medicamentele respective pot reduce capacitatea sistemului imunitar de a lupta impotriva infectiilor si astfel pot cauza imunodeficienta secundara.

Atunci cand organismul nu mai produce deloc anticorpi, pacientul respectiv este considerat imunocompromis. Aceste situatii sunt intalnite in cazul celor care sufera de imunodeficienta secundara cauzata de virusul HIV sau de tratamentele pentru cancer, boli autorimune, transplant de organe si maduva.

Asadar, Pentaglobin, care este indicat ca tratament de substitutie pentru pacienti imunocompromisi sau cei cu imunodeficienta secundara severa (adica aproape imunocompromisi) este folosit la pacientii cu … HIV, cancer, boli autoimune, transplant. Pentru ca doar acesti pacienti ajung sa sufere de imunodeficienta secundara severa sau ajung sa fie imunocompromisi.

Pentru ca nu au inteles, sau pentru ca nu le-a convenit lectia mea despre imunodeficienta secundara, l-au sunat pe directorul de comunicare de la Biotest, pe care l-au anuntat ca fac o investigatie despre utilizarea Pentaglobin pentru alte indicatii decat cele de pe prospect si i-au pus o intrebare stupida: “Aveti vreun studiu clinic care  sa ateste folosirea Pentaglobinului in boli transmisibile precum HIV/SIDA, boli autoimune, cancer?”

Pus in fata unei asemenea intrebari, neamtul nostru a crezut ca nebunii din Romania s-au apucat sa trateze tot felul de boli transmisibile, cancerul si bolile autoimune cu Pentaglobin. Si bineinteles ca nu exista studii clinice in care sa se fi studiat efectele Pentaglobin daca este utilizat la pacientii cu HIV, daca acestia nu sunt imunocompromisi. Nici studii care sa fie facute pe pacientii cu cancer, nu sunt.

Dar sunt studiile care au atestat ca utilizarea Pentaglobin in tratamentul de substitutie pentru pacientii cu imunodeficienta severa sau imunocompromisi. Iar acesti pacienti care au fost inclusi in aceste studii, erau dintre cei care sufera de HIV/SIDA, cancer, boli autoimune, transplant, pentru ca acestia dezvolta imunodeficienta secundara severa si ajung sa fie imunocompromisi.

Fara aceste studii care sa fie facute pe pacientii imunocompromisi sau cu imunodeficienta secundara severa, produsul nu ar fi fost aprobat sa fie folosit pentru acestia in Germania, Italia, Austria, Marea Britanie si toate celelalte tari unde Pentaglobin salveaza vieti. Utilizarea lui creste cu pina la 40% rata de supravietuire a unui pacient critic adult si cu pina la 60% rata de supravietuire a unui bebelus aflat in septicemie.

Fie nu au inteles raspunsul lui Dirk Neumuller, fie l-au scos din context pentru ca aveau nevoie sa intareasca o minciuna: ca Pentaglobin este inutil.

In realitate, Pentaglobin se adreseaza cu succes acelor pacienti pentru care este indicat in prospect.

Pacientii cu imunodeficienta primara au fost obligati sa se trateze cu Pentaglobin  – FALS!

Inca de la inceput, dupa ce am vazut ca in randul functionarilor din Ministerul Sanatatii au aparut confuzii cu privire la utilizarea Pentaglobin, le-am explicat ca Pentaglobin trebuie folosit conform prospectului. Dar, pe de alta parte, am discutat cu medici si cu autoritatile care cautau sa asigure accesul tuturor pacientilor la tratamentul cu imunoglobulina, despre utilizarea Pentaglobin pentru pacientii cu imunodeficienta primara.

Au existat medici care au sustinut ca Pentaglobin poate fi utilizat si la pacientii cu imunodeficienta primara, doar ca va fi foarte important sa se respecte viteza de administrare, care la Pentaglobin este de 5 ori mai mica decat la Intratect.

Pozitia Biotest si mea a fost ca acest produs nu poate fi decontat decat pentru acele tratamente care sunt indicate in prospect. Orice alte utilizari off-label fiind posibile doar daca medicul isi asuma raspunderea prescrierii iar spitalul isi asuma decontarea lui din fondurile proprii. Am adoptat de la inceput aceasta pozitie, tocmai pentru ca aceasta este practica internationala cel mai des intalnita. Sunt foarte putine tari in care utilizarea off-label a medicamentelor este incurajata prin decontarea acestor tratamente.

Astfel, am descurajat utilizarea pe scara larga a Pentaglobin pentru imunodeficienta primara si am cerut ca produsul sa fie inregistrat doar pe programele pentru care exista indicatie in prospectul produsului.

Din pacate, dupa ce prima forma publicata pe site-ul MS pentru dezbatere publica a fost corecta (Pentaglobin nu era decontat pe programul de imunodeficienta primara), in prima forma publicata in Monitorul Oficial ne-am trezit cu altceva: Pentaglobin era decontat in toate programele, alaturi de Intratect.

Astfel ca erau trei probleme: a) Pentaglobin era decontat la un pret sub cel acceptat de producator; deci era exclus sa fie livrat cu acest pret. b) Pentaglobin era decontat pentru indicatii care nu erau in prospect. c) Intratect putea fi utilizat si la pacientii care aveau indicatie Pentaglobin, afectand astfel mai ales pacientii cu imunodeficienta primara.

Astfel ca am continuat sa facem toate demersurile pentru corectarea ordinului tocmai publicat in Monitorul Oficial. Abia dupa ce a fost publicat ordinul corect, am semnat cu Unifarm un act aditional la vechiul contract cadru, prin care am stabilit pretul cu care Unifarm cumpara Pentaglobin, fara sa fie stabilita vreo cantitate. Pentru ca inca de la inceput am spus autoritatilor si Unifarm ca Pentaglobin este un produs foarte bine vandut in tarile care ofera un pret mult mai mare, iar Biotest va livra catre Romania o cantitate mult mai mica decat cea inscrisa in autorizatia de nevoi speciale.

Am explicat toate acestea jurnalistei care m-a sunat. Ma asteptam chiar sa interpreteze tot pe dos cele explicate, respectiv sa spuna ca am fortat noi modificarea primului ordin, ca sa obtinem un pret mai mare. Probabil ca nu a fost deloc atenta si de aceea a pierdut aceasta oportunitate de a sublinia inca o data ca pretul Pentaglobin a fost marit artificial.

Ca sa concluzionez din nou: atat in cerea initiala de autorizare pentru nevoi speciale (cea din 2016), cat si in discutiile desfasurate din august 2017 pina la publicarea ordinului corect (13 noiembrie 2017), Biotest si reprezentantii Besmax Pharma Distribution au sustinut ferm utilizarea si decontarea Pentaglobin conform prospectului. De asemenea, livrarile de Pentaglobin au fost incepute doar dupa publicarea ordinului corect.

Dar si pe aceasta tema, jurnalistii Rise Project, desi au avut acces la explicatii si documente, au ocolit adevarul, ducandu-i pe cititori, in continuare, pe drumul catre acea minciuna pe care s-au straduit sa o prezinte ca fiind adevar.

Restul e can-can!

Desi cam aici trebuia sa se termine drumul cititorului prin labirintul prin care a fost plimbat, in cautarea vinovatului de moartea asistentei medicale care nu a mai primit imunoglobulina, jurnalistii Rise Project au stins luminile, au pus in surdina o muzica tenebroasa si i-au dus pe cititori prin ungherele ascunse ale “afacerilor murdare” ale celor care “au profitat de criza imunoglobulinei”.

Respectand scenariul unui film de propaganda negativa, au reusit sa gaseasca personajele care sa intregeasca scena macabra, care trebuia sa-l convinga pe cititor ca Florin Hozoc si Biotest sunt personajele negative din criza imunoglobulinei.

Desi erau lipsite total de relevanta, cearta dintre cei doi fosti asociati si cumetri, cat si presupusul conflict de interse in care se afla un alt fost asociat, sau chiar prezenta lui Sebastian Vladescu in actionariat, toti au devenit protagonistii celei de-a doua parti a acestei investigatii. Toti acestia au fost distribuiti de junalistii Rise Project in roluri de personaje negative, care intregesc imaginea unui oportunist specialist in afaceri dubioase cu statul.

Eu nu le voi aloca acestora decat un spatiu foarte redus, tocmai pentru ca nu au legatura cu actuala criza si, cu atat mai putin, cu moartea asistentei medicale de la Sebes.

Istvan Komporaly si Zsolt Becze

Procedura de insolventa a firmei pe care am avut-o impreuna cu cei doi se afla in faza finala: atragerea raspunderii lui Istvan Komporaly si Isabela Komporaly pentru a recupera prejudiciul din averea lor personala.

Pina sa ajunga in aceasta faza, Istvan Komporaly m-a acuzat in tot felul de procese deschise ca eu as fi vinovat de insolventa pusa la cale de el si sotia lui. Nu a obtinut nici macar o hotarare de instanta, care sa confirme acuzatiile lui.

In schimb, nu mai putin de 6 hotarari definitive (care inseamna vreo 12 complete de judecata) certifica ca Istvan si Isabela Komporaly au devalizat firma si au premeditat insolventa in dauna creditorilor reali ai firmei, inclusiv in dauna Biotest. Toate aceste hotarari ale instantelor de judecata anuleaza contracte fictive scrise si semnate de catre Istvan Komporaly

Atunci cand te uiti la un meci dintre doi boxeri, daca scorul in ultima repriza este 6-0 pentru unul dintre ei, nu prea poti sa spui ca meciul este indecis.

Cu toate acestea, jurnalistii prezinta acest conflict ca pe unul echilibrat. Si pentru ca ei sunt “obiectivi”, nu prea pot sa spuna cine pare sa aiba dreptate. Tocmai de aceea il asculta cu atentie pe Istvan cum spune orice i-ar putea ajuta pe ei sa demonstreze reaua credinta a mea si a Biotest.

Singurul motiv pentru care ar fi putut avea relevanta relatarea despre acest episod din trecut este cel legat de posibila incompatibilitate a lui Zsolt Becze. Doar ca si aceasta este o informatie falsa, pusa in gura celui deja dovedit ca fiind specialist in falsuri.

Zsolt Becze nu s-a aflat in situatia descrisa de prietenul lui Istvan Komporaly, pentru ca el nu a fost angajatul producatorului Biotest Germania, ci al distribuitorului din Ungaria. Firma in care eram asociati a avut de la bun inceput contract cu producatorul, acolo unde Zsolt nu avea nici o parghie de a influenta in vreun fel obtinerea unor preturi mai bune sau a unor conditii de plata preferentiale. Pur si simplu, Zsolt Becze era la acea vreme cel mai bun cunoscator al produselor Biotest si un foarte bun vanzator al acestor produse. Acesta a fost motivul pentru care i-am oferit si lui 30% din firma.

De ce a preferat sa detina acele actiuni printr-un offshore din Seychelles? Pentru ca la acea vreme, toti erau victimele consultantilor care te invatau ce e aia optimizare fiscala si iti faceau offshore pentru orice. Doar ca spre deosebire de Istvan Komporaly, care si el a folosit o firma offshore ca sa se asocieze cu mine, Zsolt Becze a fost asociat in offshore la vedere. Adica el era si director si asociat in MNGV (nu printr-un nominee!). Adica nu s-a ascuns niciodata. Deci nu era nevoie “sa ma laud eu”, ca sa afle lumea ca Zsolt Becze este asociatul meu. Era suficient sa solicite de la Registrul Comertului actele unde aparea clar numele lui, ca asociat si director al MNGV.

Tocmai de aceea i-am crezut cand atat el cat si avocatii mi-au spus ca nu este intr-un conflict de interese, avand in vedere ca nu se ascundea in spatele unor nominee si directori straini. Deci nu pot fi acuzat ca am fost partas la vreo smecherie, asa cum o descrie Istvan Komporaly.

Odata lamurit acest singur aspect, care ar fi justificat aducerea in discutie a acestei asocieri, nu are sens sa inventariez aici toate celelate minciuni pe care Istvan Komporaly le spune despre mine sau despre el.

Sebastian Vladescu si Cristian Boureanu

Cum putea sa lipseasca din aceasta a doua parte a investigatiei un personaj ca Sebastian Vladescu. Pentru orice jurnalist care scrie un material de propaganda negativa, o asemenea pleasca era greu de pierdut.

Pentru ca e usor sa utilizezi prejudecatile romanilor ca orice fost ministru care este asociat intr-o firma, in mod sigur aduce acelei firme contracte cu statul, pentru ca isi utilizeaza influenta politica.

E greu de crezut pentru toti cei care s-au obisnuit sa creada altceva, dar Sebastian Vladescu este si a fost mereu ceea ce se numeste “silent partner”. Ne intalnim sa discutam despre firma doar cand ii prezint raportul anual si cand aprobam in Adunarea Generala a Asociatilor rezultatele financiare pe anul anterior. Atat.

Dar daca jurnalistii de la Rise Project cred altceva despre rolul lui Sebastian Vladescu in Besmax Pharma Distribution ii incurajez sa investigheze. Nici macar nu i-am folosit vreodata numele in discutii cu autoritatile.

Insa pe de alta parte, ma bucur sa-l am partner pe Sebastian Vladescu, pentru toate acele calitati pe care i le cunoastem noi cei care ii suntem parteneri si prieteni.

Din pacate, numele lui a fost folosit in aceasta investigatie tocmai pentru ca jurnalistii Rise Project si-au dorit sa stimuleze resentimentele cititorilor.

Nu in ultimul rand, l-au adus in discutie si pe Cristian Boureanu, tot din aceleasi motive. Fiind si el un personaj controversat, mai ales din cauza incidentelor pe care le-a avut in ultima vreme, nu putea fi pierduta ocazia de a-l folosi pentru a intari ideea ca afacerile mele se bazeaza cu siguranta pe conexiunile politice asigurate de anturaj. Si daca se transfera si putina antipatie de la Cristi catre mine, e cu atat mai bine.

Ma bucur sa-l am prieten pe Cristian Boureanu, pentru toate acele calitati pe care i le stim tot noi, prietenii lui apropiati.

Epilog

O investigatie jurnalistica ce ar fi putut dezvalui adevaratele cauze ale crizei imunoglobulinei a fost deturnata de niste jurnalisti care nu au reusit sa renunte la prejudecatile si premisele gresite de la care au pornit.

Am avut ocazia sa patronez o agentie de stiri si imi amintesc ca le spuneam jurnalistilor cu care lucram:

“Jurnalistul este dator sa caute adevarul. Este in interesul publicului ca el sa renunte la prejudecatile sale atunci cand faptele descoperite in timpului actului jurnalistic ii contrazic atat prejudecatile cat si ipotezele initiale. Este, de asemenea, in interesul organizatiei de presa pe care o reprezinta, ca jurnalistul sa informeze corect, pentru a contribui la credibilitatea organizatiei din care face parte. Pentru a fi in stare sa indeplineasca toate aceste cerinte, jurnalistul trebuie sa fie corect si bine pregatit, ca sa recunoasca si sa ocoleasca minciunile celor care au interesul sa il manipuleze.”

Din pacate, o organizatie de presa pe care eu am respectat-o mereu, pe care am citit-o mereu, pe care de multe ori am promovat-o pe retelele de socializare, mi-a zdruncinat serios increderea in capacitatea ei de a cauta si de a spune adevarul.