Se poate mai bine!
Timp de aproape cinci luni am încercat să ajut sistemul de transfuzie să fie mai eficient și să colecteze cât mai multă plasmă convalescentă, care ar fi putut salva o parte dintre cei peste 3500 de români morți de COVID-19.
Mai ales la început, am simțit că-i am alături atât pe ministrul Nelu Tătaru, cât și pe secretarii săi de stat (Dragoș Garofil, Horațiu Moldovan, Andrei Baciu). Datorită determinării și implicării lor, împreună am reușit să scoatem din amorțeală un sistem de transfuzie încremenit, care de peste 10 ani a refuzat să colecteze plasmă, atât de necesară pentru fabricarea de imunoglobulină, factor de coagulare, albumină, fibrinogen – medicamente de care depinde viața a mii de români.
Am pus la dispoziție gratuit 18 echipamente și consumabile, astfel încât să începem și în România colectarea de plasmă convalescentă de la donatori vindecați de COVID-19. Încă de la început, baronii sângelui au încercat să-l convingă pe ministru că „nu avem nevoie de ajutorul privatului” sau că „nu putem să colectăm plasmă pentru că românii nu vin la donare” sau că „nu avem cum să colectăm plasmă, pentru că avem nevoie de echipamente speciale de testare”.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a fost atunci cel care a dat ordinul ferm ca să înceapă colectarea și administrarea de plasmă convalescentă.
Dar apoi i-a lăsat iar la comandă pe aceiași birocrați, care au confiscat de peste 10 ani sistemul de transfuzie și riscă să deconteze incompetența lor.
Tocmai a fost publicat al doilea ordin emis în mai puțin de două săptămâni, care încearcă să corecteze metodologia de colectare, testare, procesare, depozitare, distribuție și administrare a plasmei convalescente. Asta pentru că metodologia, aprobată inițial printr-un ordin de ministru în luna aprilie, a fost greșită.
A fost greșit și ordinul din 11 august, emis sub influența aceleiași birocrații, prin care s-a încercat corectarea celui din aprilie. Și chiar și ultimul ordin este departe de prevederile simple și clare din ghidul european.
În toată această perioadă de patru luni, în care am explicat care sunt erorile din metodologie, atât șefa Comisiei de Transfuzie, Mirela Alina Dobrotă, cât și directoarea adjunctă a Direcției Generale de Sănătate Publică și Asistență Medicală, Amalia Șerban l-au dezinformat constant pe ministru, blocând atât corectarea metodologiei cât și extinderea colectării de plasmă. La sfatul celor două specialiste, Ministerul Sănătății a refuzat cele 32 echipamente suplimentare de plasmafereză, precum și echipamentele de testare, procesare și depozitare; toate oferite spre folosință gratuită.
Ba mai mult, tot din cauza baronilor sângelui, Ministerul Sănătății a ratat primul termen de depunere a cererilor de finanțare nerambursabilă de la UE, pentru achiziția de echipamente și consumabile pentru colectarea și testarea de plasmă.
În toate discuțiile directe pe care le-am avut cu Nelu Tătaru sau cu secretarii de stat din Ministerul Sănătății le-am vorbit în mod explicit, cu documente doveditoare, despre incompetența birocraților care gestionează transfuzia românească de mulți ani, fiind mereu susținuți de aceleași companii abonate la achizițiile din sistem. Le-am descris foarte clar interesele nelegitime ale acestor firme, precum și complicitățile dintre gestionarii sistemului de transfuzie, diverși politicieni și firmele care controlează de peste 30 ani sistemul. Au promis că vor face curățenie. Dar nu doar că această curățenie nu a fost făcută, ba dimpotrivă.
Nu vreau să dau crezare acelor surse din Ministerul Sănătății care-mi tot spun că Nelu Tătaru ar fi „bătut palma” cu baronii sângelui, cu camarila transpartinică care-i susține și sponsorii care-i finanțează (Hemarom și Medicarom). Nu pot să cred aceste zvonuri, pentru că eu l-am cunoscut pe actualul ministru ca fiind un om harnic, cu mult bun simț și cu foarte bune intenții.
Acum, după ce a fost nevoie să semneze două ordine de modificare a metodologiei privind plasma convalescentă, în mai puțin de două săptămâni, atât ministrul Nelu Tătaru, cât și secretarii de stat ar trebui să înțeleagă că au în față cea mai clară dovadă a incompetenței birocraților care gestionează sistemul de transfuzie. Ba chiar au în față și dovada corupției acestora, după ce au încercat să ascundă în metodologie chiar și motivația falsă pentru câteva achiziții în regim de urgență, care nu erau strict necesare acum, dar erau foarte dorite de firmele de casă.
Acești funcționari incompetenți și posibil corupți, respectiv membrii și conducerea Comisia de Transfuzie, trebuie schimbați! Menținerea lor în funcții ar însemna complicitate!
Ca să putem să oferim și în România acces la terapia cu plasmă convalescentă – cea despre care medicii americani, francezi, italieni, germani și din alte țări, spun că poate reduce mortalitatea cu peste 35-50% – este nevoie să punem în fruntea sistemului de transfuzie specialiști competenți, capabili să implementeze și la noi bunele practici din alte țări dezvoltate. Sunt astfel de oameni în fruntea unor centre de transfuzie din țară, care au performanțe bune atât în privința colectării de sânge, cât și în privința colectării de plasmă convalescentă.
Și poate cel mai important, este nevoie ca România să învețe din experiențele bune ale altor țări europene, unde statul și companiile private cooperează onest, pentru a asigura pacienților cele mai bune tratamente. Din păcate, în România, chiar și noi, cei care am donat singurele echipamente care fac posibilă recoltarea de plasmă în centrele de transfuzie ale statului, suntem considerați inamici ai statului și ai pacientului. Dacă am fi fost mai des consultați, sigur nu ar fi fost atât de multe erori în metodologia de colectare a plasmei convalescente.
