Toata lumea dezbate de cateva zile initiativa Ministerului de Finante de a premia romanii care-si toarna vecinii evazionisti. Aceasta initiativa legislativa a fost anuntata de una dintre cele mai sinistre trompete populiste, secretarul de stat Voicu, acelasi care pina sa ajunga in minister tinea prelegeri despre cum trebuie statul sa reduca fiscalitatea.
O initiativa care arata caracterul celor care o propun si care ne dezvaluie scoala pe care o au: de turnatori!
E drept ca si americanii cumpara date confidentiale despre conturi bancare sau operatiuni de spalare de bani, dar deja America este de nerecunoscut din acest punct de vedere. Si din acest motiv, America pierde anual miliarde de dolari care nu mai sunt fiscalizati, pentru ca mari companii americane isi desfasoara operatiunile comerciale prin subsidiare din paradisuri fiscale.
Sunt ferm cand sustin ca Romania nu avea nevoie de o lege de incurajare a turnatoriei si, in orice caz, nu atat de devreme. E prea aproape de anii in care vecinii se turnau la Securitate pentru bancurile cu Ceausescu spuse imprudent in bucatarie, cu geamul deschis.
Evaziunea poate fi combatuta prin masuri care sa incurajeze consumatorul sa solicite factura si bon fiscal pentru orice cumpara. Pentru ca nu la persoanele fizice sunt marile pierderi din evaziune, ci la comertul cu materiale de constructii, la industria de constructii, la industria alimentara, la comertul cu produse agricole etc.
Iar aici, cetatenii pot fi folositi ca “agenti de control fiscal”, insa stimulandu-i prin diverse deduceri sa ceara facturi si bonuri fiscale.
De exemplu, daca am fi scutiti de impozitul pe proprietate cand ne reabilitam casa (imbunatatind eficienta energetica, consumul de apa etc.) conditionati fiind sa prezentam documentele fiscale aferente lucrarilor respective, tot mai multi dintre noi nu am mai accepta sa fie facute “la negru” diversele reparatii. TVA-ul astfel incasat de stat ar acoperi cu varf si indesat deducerea de impozit.
Daca s-ar acorda deduceri reprezentand un procent din totalul facturilor si bonurilor fiscale adunate intr-un an de catre o familie, atunci tot mai multi am cere bon fiscal de fiecare data cand am face cumparaturile casnice, stiind ca la sfarsitul anului (sau trimestrial) primim o scutire de impozit; adica munca ne este rasplatita financiar.
Nu in ultimul rand, daca s-ar aplica o rambursare partiala a TVA-ului la plata cu cardul (de exemplu primesti inapoi 4 din cele 24 procente), ar fi stimulata fiscalizarea consumului populatiei. Orice bun platit cu cardul iese din economia neagra.
Toate aceste exemple si multe altele arata ca sunt mecanisme prin care cetateanul poate sa fie stimulat sa ceara si el agentului economic sa lucreze la lumina, sa-si fiscalizeze operatiunile economice. Castigul statului ar fi mult mai mare decat deducerile pe care le-ar acorda cetateanului.
Turnatoria este folosita de statele totalitare sau de cele slabe, dar cu reflexe totalitare. Si America a avut si mai are astfel de reflexe atunci cand statul a e prea slab in lupta cu evaziunea, terorismul sau criminalitatea; tocmai de aceea nu e cel mai bun exemplu. Norocul americanilor este ca democratia lor are anticorpi puternici; Romania nu are astfel de anticorpi.
In plus, cred ca abordarea asta ar fi total gresita si din alta perspectiva: Romania este deja foarte divizata. Romania asistata ii uraste pe oamenii de afaceri, considerati toti niste hoti si parveniti. Romania activa ii uraste pe bugetarii lenesi. Si in general toti romanii isi urasc vecinii pentru ca au masina mai scumpa, nevasta mai tanara, copii mai destepti etc. Parafrazand un clasic in viata, romanii se invidiaza pana la ura pentru ca sunt convinsi ca “masinaria de furat a vecinului a functionat mai bine”.
Romanii stau prea mult atarnati de gard, ca sa numere caprele vecinilor. Daca fiscul le-ar mai da si bani sa o faca, atunci cine dracu ar mai munci in tara asta?
